Suntem într-o lume în care tot mai des în jurul nostru, auzindu-se vorbindu-se de libertate. Copii, nici bine nu ating o vârstă prea mare că deja se cred mari şi-şi cer drepturile, şi mai ales să fie liberi. Tinerii, presaţi tot mai mult de probleme, presaţi de stresul impus de şcoală, facultate, examene, strigă tot mai tare că le este încălcată libertatea, că nu mai au timp pentru ei.
Dar, această libertate pentru care toţi strigăm zi de zi spre care cu toţii medităm, nu este oare prea mare?Nu suntem oare prea liberi şi nu ştim să profităm de acest lucru?
Răspunsul, îl vedem în societatea în care trăim, în valorile pe care ni le oferă şi în care, vrem nu vrem trebuie să ne descoperim. E de ajuns să faci un singur pas în lumea ce te înconjoară şi vei vedea răspunsul; tineri dezamăgiţi şi trişti, ce nu mai ştiu ce vreau de la viaţă, ce se caută în cele mai murdare vicii, sperând că acolo se află uşurarea lor. Aici a adus libertatea, aceştia sunt oamenii ce i-a creat, oameni ce uită să mai lupte, oameni ce uită să mai creadă în sine, oameni falşi, ascunşi în măşti ce nu-i reprezintă, dar în care se regăsesc.
Libertatea a atins azi totul. Ea a impus noi concepţii, a modernizat o adevărată societatea, un adevărat popor şi chiar întreaga lume. E de ajuns să întrebăm pe cei mai învârstă, pe cei ce au trăit şi într-o altfel de societatea, cea comunistă, în care libertatea era doar un vis, pentru
Mereu ne întrebăm de ce multe lucruri nu merg în viaţa noastră, de ce nu ne simţim cu adevărat fericiţi, de ce nu ne găsim liniştea interioară şi oricât am încerca să facem bine, în sufletul nostru ceva tot lipseşte. Suntem încă tineri, nu-nţelegem multe lucruri şi mai ales visăm tot mai mult, vrem să ne construim un viitor cât mai frumos şi pentru aceasta vrem să fim lăsaţi în pace, să fim liberi în a alege. Dar, indiferent cât am fi de liberi, câte visuri am avea, vom simţi că ceva ne lipseşte. Acel ceva suntem chiar noi, este încrederea în forţele proprii, în ceea ce putem face şi nu ne dăm seama ca putem, este chiar frica noastră de a lua decizii îndrăzneţe pentru noi, deoarece mereu punem în fătă, ce vor crede ceilalţi despre ceea ce fac. Atât timp cât v-a lipsi acel ceva din viaţa noastră, atât timp cât nu vom şti să primim libertatea spre binele nostru şi să-i descoperim părţile bune, nu ne vom da seama de ceea ce suntem şi vom fi sclavii propriilor noastre temeri, propriilor noastre vicii, şi vom continua să trăim în falsitate ce ne ascunde adevărata faţă, mult mai minunata decât ceea in spatele căreia ne ascundem.
Suntem liberi, suntem stăpânii propriilor noastre vise, sunt cei ce le pot în deplini dar nu suntem atotputernici. Avem libertatea de a crede, dar trebuie să ştim ce să credem. Avem libertatea de a trăi, dar trebuie să ştim ce trăim. Avem libertatea de a fi dar, de noi depinde ceea ce vrem să fim. Să ştim să profităm de liberate pentru noi , pentru binele nostru, să nu o lăsam ca ea să devină o piedică în calea fericirii şi descoperiri noastre.
