Dimineaţă

M-am trezit din nou la viaţă,

te privesc din patul suferinţei mele,

dar tu nici nu mă atingi,nute simt,

şi plâng...plâng cu lacrimi pline de chin,

pline de dorinţe imposibile,

ce nu se vor realiza niciodată,e prea mult.

Stau...

Aş vrea să te simt din nou aici,

lângă trupul meu plin de urme

lăsate de bicul tău plin de venin,

dar lupt,le suport cu bucurie,

dar te rog,te rog iubire vino din nou la mine,

vino din nou adumă la viaţă,

scoate-mă din acest paradis negru,

în care orbit de iubiea ta melancolică,

m-am lăsat condus pe acest drum fals...

al fericirii....

M-am trezit,dar oare chiar trăiesc?

fără tine nu-s nimic,opiatră într-un râu,

atât de mare e singuratatea aici

în valuri,printre ape,furtuni ce mă alin,

iar tu,tu taci iubire,acolo-n paradis,

departe stai de mine

şi nu mă vezi cum plâng...