Iubesc clipa în care mi-ai dat aripi,
în care mi-ai împresurat speranţa peste trupul de ceară,
ziua în care mi-ai dat drept moştenire cerul
pentru a face din el pafumul vieţii mele.
Iubesc!
Păsările mă-ndeamnă să iubesc,
în zborul lor tăcut îmi împrăştie iubirea,
amestecânnd-o cu roua dimineţii
pentru a da viaţă, iubirii...
Iubesc zâmbetele pline de lumină ale vieţii,
vorbele calde ale tăcerii,
amintirea clipei în care te-am întălnit
şi mi-ai dăruit în dar, iubirea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu